Despre Sustenabilitate și Colaborare – La povești cu Sabina de la Printoteca.ro

Am cunoscut-o pe Sabina anul acesta în mai, când pregăteam Pop-Up Shop-ul Andreea Illustration la Printoteca Lipscani. Viziunea mea pentru vitrina magazinului, inspirată de câteva poze perfecte de pe Pinterest, nu se pupa deloc cu realitatea spațiului și a materialelor pe care le aveam la dispoziție. Era cât pe ce să mă dau bătuta, însă norocul meu a fost că Sabina era prin preajmă. Cu o atitudine pozitivă, de “Hai să vedem cum facem să iasă”, Sabina a venit cu o grămadă de idei practice și m-a ajutat cu tot ce a fost necesar pentru ca magazinul meu Pop-Up să arate cum îmi doream:

Așa arăta vitrina Pop-Up Shop-ului meu: plină de baloane galbene, bineînțeles. 

Mi-am imaginat că această “Can-do attitude” a Sabinei se manifestă și în business, nu doar în ceea ce privește aranjamentul vitrinei, așadar am vrut să aflu mai multe despre Printoteca: o afacere profitabilă, sustenabilă, și care, în plus, susține și comunitatea de artiști locali.

A: Bună, Sabina! Mă bucur că ai fost de acord să vorbim puțin. Poți să te prezinți și să îmi spui ce este Printoteca?

A: Admir implicarea voastră în comunitate și susținerea artiștilor locali. De la ce a pornit această idee?

Am facut concursul Nest (un concurs de design pentru artiști aflați la început de drum, cu premii în produse textile imprimate), și când am trasat direcția brandului am pornit de la ideea de cuib și de comunitate. Așa cum în cuib păsările se învață una pe alta să zboare, cred că atât în antreprenoriatul local, cât și în comunitatea artistică, lucrurile pot să crească foarte frumos și toată lumea să aibă ceva de câștigat, dacă pur și simplu ne ajutăm între noi. Dacă facem lucruri unul pentru celălalt, chiar și necondiționat, sigur ți se va întoarce ceva la final. 

Așa cum în cuib păsările se învață una pe alta să zboare, lucrurile pot să crească foarte frumos dacă pur și simplu ne ajutăm între noi.

Noi beneficiem în mod direct de pe urma comunității de artiști locali și e normal să dăm înapoi. Uneori avem chiar și întâlniri 1 la 1 cu cei cu care lucrăm: le putem spune cum să își crească brand-ul și să vândă mai mult. Dacă ei vând mai mult, și noi putem produce mai mult, și la final este mai bine pentru toată lumea. E bună atitudinea asta, pe noi ne-a ajutat de-a lungul timpului și nu vrem să renunțăm la ea. 

A: V-am vazut la multe evenimente cu dubița cu tricouri, T-Shirt Van. Cum ați venit cu ideea?

T-Shirt Van este echivalentul unui food truck, însă pentru tricouri. Mergem cu el la festivaluri și evenimente și putem imprima pe loc orice design, din peste 100 de modele diferite, toate create de artiști români. Un prieten a venit cu ideea și ne-a plăcut mult. Așa că am cumpărat o dubiță, am recondiționat-o în așa fel încât să se potrivească cu conceptul nostru și a ieșit cam așa: 

A: În afară de concursul Nest, de Pop-Up Shop și de T-shirt Van, mai derulați și alte proiecte cu focus pe artiștii locali?

De mai mult de un an încercăm să ne schimbăm site-ul, pentru că mulți colaboratori nu au o platformă de vânzare proprie și se tem să facă acest lucru, nu au resurse, sau nu au încredere că produsele lor se vor vinde. Dacă nu ești sigur dacă vei vinde sau nu niște tricouri, parcă nu îți vine să investești într-un site sau să îți faci o firmă. O să avem o formulă de marketplace unde designerii își vor putea face un magazin pe site-ul nostru, îl vor putea personaliza și vor putea testa publicul acolo, cu scopul final de a-i convinge să își facă site-ul lor. Artiștii vor vedea în timp real câte produse au vândut, din ce model, sau inclusiv, un fel de life-time: câți bani am făcut eu din tricouri de când am început. Acesta este cel mai important proiect pe care îl facem noi pentru comunitatea noastră. 

A: Produsele textile pe care le oferiți nu sunt cele mai ieftine de pe piață. Cum comunicați diferența de preț clienților?

În momentul în care plătești un produs, nu plătești doar planta de bumbac, ci tot traseul făcut de acel produs ca să ajungă la tine, inclusiv grafica de pe el.

E foarte multă comunicare de făcut. Uneori, vorbele nu sunt suficiente, oamenii au nevoie de o experiență. Eu chiar îi incurajez pe oamenii care vin la noi, însă nu cumpără pentru că li se pare prețul prea mare, să încerce și alte servicii. Îi aștept înapoi fără niciun fel de ranchiună. De multe ori, experiența unei achiziții nefericite sau al unui client service prost îi face pe oameni să se întoarcă. Doar așa își pot da seama de ce plătesc pentru un lucru bun. Pe de altă parte, sunt și oameni care nu vor aprecia niciodată și asta e.

A: Printoteca este un business care are în acest moment 11 angajați. Cum lucrați voi la partea de HR?

Noi chiar ne iubim angajații. Încercăm să le oferim condiții de muncă decente, să fie fericiți la muncă, să beneficieze de servicii medicale de calitate, să bea o cafea bună la birou. Încercam să facem lucruri mărunte dar importante pentru ei. De la respectarea parții legislative, până la micile bucurii, bonusuri, prime, acces la haine de la Printoteca. Chiar de curând am făcut o campanie internă prin care le-am oferit tuturor conturi premium de Spotify ca să asculte muzică. Ni se pare super important să asculte muzică bună la birou sau chiar și acasă, și să vină cu un midnset potrivit.

A: Competiție vs. Comunitate. Cum vezi acest aspect?

Eu chiar cred în cooperare. Avem firme care sunt pe același profil și cu care ne ajutăm, dacă firma X are nevoie urgentă de un stoc, îi trimitem produse. Facem schimb și de informații cu privire la țepele pe care ni le luam, deși trendul ar fi să spunem: „Ia să se ducă și la celălalt să îi dea țeapă, nu numai mie!”

A: Ce planuri de viitor aveți pentru Printoteca?

Ca plan de viitor, vrem să facem totul cât mai sustenabil, atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social, de la oamenii care lucrează produsele în Bangladesh până la oamenii care lucrează cu noi. 

În permanență ne documentăm pe partea de tehnologie, deși nu se vede neapărat, îmbunătățim lucruri și procese, încercăm să automatizăm cât mai mult, să reducem waste-ul. O altă chestie pe care o facem din ce în ce mai conștient este partea de sustenabilitate. O făceam și până acum, dar cumva o făceam din inerție, însă acum devine un scop în sine. Vrem foarte mult să punem accent pe acest lucru. Noi instinctiv am ales să lucrăm cu un producator certificat GOTS (Global Organic Textile Standard) și Fair Wear Foundation, ne-a dictat educația. 

Am vrut și să avem un bun management al deșeurilor: reciclăm, lucrăm cu o companie specializată și avem trasabilitate cu ce se întampla mai departe. Cu o parte din waste-ul de producție, cum ar fi tricourile cu erori, facem upcycle: de exemplu, facem covorașe din ele. 

Tot căutam variante prin care să îi facem pe oameni să prețuiască produsul pe care îl cumpără și să aibă grijă de el, să îl poarte cu mândrie, și să nu își cumpere 100 de tricouri pe care să le arunce, ci unul și bun, cu o poveste.

Apoi e important să avem grijă ca produsul să fie creat în condiții care nu au distrus planeta sau soarta vreunui om. Lucrând cu brand-ul de textile Stenley Stella, bifăm partea de producție. Industria textilă este a doua cea mai mare poluantă industrie din lume, după cea petrolieră, și încă sunt fabrici unde se lucrează cu copii sau unde lucrătorii și în special lucrătoarele sunt abuzați și nu au condiții de muncă decente. Mai ales noi femeile ar trebui să fim foarte atente la produsele textile pe care le cumpărăm. Sunt șanse foarte mari ca super rochița chilipir pe care ai cumpărat-o cu 15 lei să fie făcuta de cineva care a făcut foamea ca să coasă acel produs. 

Printoteca oferă o grămadă de variante de tricouri și hanorace gata de imprimat cu orice design, iar culorile sunt pur și simplu minunate. 

A: La final, întrebarea mea preferată: Ce sfat i-ai da cuiva la început de drum?

Fă-ți un plan, ține-te de el și ai încredere în planul tău.

Când zic fă-ți un plan, mă refer la un proiect cu un scop, un public țintă, un timeline. Trebuie să existe o structură, să fie totul cât mai clar definit. În momentul în care ai pus pe hârtie acel plan, el se va întâmpla. Sau, punându-l pe hârtie, chiar din faza aia îți dai seama că nu are cum să meargă. Așadar, în ambele cazuri e foarte bine să existe acest plan. De asemenea, un curs de project management este una dintre cele mai bune investiții pe care le poți faci.

O altă chestie pe care am învățat-o în facultate și care atunci nu avea niciun sens, iar acum când o discut cu echipa mai văd câte o sprânceană ridicată, este analiza SWOT. Pare așa o chestie corporatistă, însă chiar pot să iasă tot felul de idei de acolo. Faci o analiză în care scrii cât de mult poți tu. Scrisul este prima formă de materializare a unei idei, pur și simplu treci pe hârtie: voi face asta, în atâta timp, am resursele astea, și, foarte important, țintesc să.

De exemplu, scopul nostru este să fim cel mai bun furnizor de print pentru industriile creative. Ca să atingem acest scop, trebuie să atingem o serie de obiective care stau la baza lui: trebuie să avem cea mai bună tehnologie, să avem o echipă mișto care să lucreze cum trebuie, să avem un super customer care pentru că publicul nostru țintă are o grămadă de nevoi la care noi trebuie să răspundem. Și dacă există această planificare ajută super mult. Înainte de oricare proiect mai mare al nostru a existat întotdeauna, undeva, într-o agendă, un plan scris cu creionul.

Discuția cu Sabina m-a inspirat să îmi fac (în scris) un plan clar pentru 2020 și abia aștept să îl pun și în practică. Pe listă este și o colecție nouă de tricouri și gentuțe de bumbac ilustrate lucrate, bineînțeles, în colaborare cu Printoteca.